duminică, 25 mai 2014

Continuare scenariu covrigărie

În urma analizei pe care am făcut-o în acest post ne-am dat seama că este dificil să supraviețuim pe piață doar din vânzarea covrigilor deoarece trebuie să vindem mai mulți covrigi decât estimăm că vom putea vinde efectiv în zona unde dorim să deschidem mica afacere. Din acest motiv presupunem că am decis să oferim o gamă mai largă de produse și am inclus în oferta noastră încă 4 specialități de panificație: merdenele, pizza, cornuri cu ciocolată și brânzoaice :) 

Am calculat costurile cu materiile prime pentru fiecare produs și am bugetat cheltuieli cu salariile directe 3.000 lei (2 angajați * 1500 lei, unul pentru producție si unul pentru comercializare care vor lucra în medie 24 de zile pe săptămână). De asemenea, am căutat un spațiu de închiriat cu un vad comercial mai bun pentru care plătim 2000 de lei lunar. În urma studiilor de piață pe care le-am efectuat, credem că putem vinde zilnic în medie 110 covrigi, 50 de merdenele, 40 de felii de pizza, 35 de cornuri cu ciocolată și 30 de brânzoaice și vom obține un profit brut lunar de 1841 de lei, ceea ce însemnă o rată a profitului de 15%. Mizăm foarte mult pe calitatea produselor pe care le producem și comercializăm. Ca o activitate secundară, vom comercializa și băuturi răcoritoare în speranța că acest lucru va îmbunătăți rezultatul global și ne va permite recuperarea investiției inițiale într-un timp mai scurt și dezvoltarea sănătoasă a activității.

Astfel, noul P&L planificat pentru producția și comercializarea de produse de panificație este cel pe care îl puteți descărca de AICI. Lunar sau chiar zilnic la început, se va actualiza cu datele realizate și se vor urmări indicatorii de eficiență și încadrarea în cifrele planificate. Acest lucru este foarte important deoarece în cazul în care volumul vânzărilor va fi mai mic decât cel planificat, vom fi nevoiți să găsim soluții de reducere a costurilor pentru a nu intra în zona pierderilor. Factorul de acoperire global are o valoare foarte mare de 70%, ceea ce evidențiază costuri fixe foarte mari, 70% din vânzări fiind utilizate numai pentru acoperirea acestor costuri. De aceea se recomandă  monitorizarea foarte strictă a activității. 



Notă: acest scenariu reprezintă doar un exemplu și are scop didactic, dar dacă se completează cu date reale poate fi folosit în realitate. Cuprinde însă doar activitatea de producție și vânzare a produselor. Pentru consultanță financiară și/sau creare de alte metode și modele de analiză și gestiune financiară mă puteți contacta. 

Descărcați și Smart Invoicer, aplicație gratuită de facturare în Excel.

Subscribe to Un mod diferit de a privi Economia by Email
Citește în continuare ->

joi, 22 mai 2014

Ne-am deschis o covrigărie. Cum calculăm câti covrigi trebuie să vindem pentru a obține Rata Profitului dorită ?

Dacă doriți să începeți o afacere este foarte important să faceți mai întâi un minim de calcule pentru a vedea dacă este avantajos sau nu. În acest post, am creat o mică problemă de economie și apoi am rezolvat-o cu scopul de a reflecta cum se calculează într-o situație extrem de simplistă. Avem mai jos și un fișier Excel cu care ne putem juca: putem modifica valorile, iar fișierul calculează noile rezultate. 

Problema: Un antreprenor produce covrigi. Materiile prime pentru producerea unui covrig costă 0.3 lei. Prețul de vânzare al covrigului este 1 leu. Celelalte costuri ale covrigăriei sunt următoarele: salarii personal direct productiv 1450, cost materii prime aferent producției nevândute 50 (167 de covrigi produși, dar nevânduți), chirie 1500, utilități si alte costuri 1000 (în total 4000 lei).

Se cere:  Ce cantitate de covrigi trebuie să vândă antreprenorul pentru a obține o rată a profitului de 15% (Profit/Vânzari=0.15) ? Cât este costul direct de producție al unui covrig vândut în acest caz ? Dar costul total ?

Notăm: Rp= Rata Profit, V= Venituri din vânzari , P= Profit,  q= cantitatea vândută, p=  preț de vânzare
Rata Profitului se calculeaza ca Profit împărțit la Venituri.  (în acest exemplu vorbim numai de activitatea brută operatională, nu luăm în calcul și impozite plus alte operații).  Deci:

Rp = P / V
Dar, P = V– 0.3*q – (1450+50+1500+1000)  Rezulta ca Rp =  (V– 0.3*q – 4000) / V, dar Rp= 15%, adica
0.15*V =  V– 0.3*q – 4000  Rezulta ca
4000  + 0.3*q = 0.85*V     (Relatia 1)

Dar Veniturile sunt formate din Cantitate vândută înmulțit cu preț unitar, deci:  V= p * q = 1 * q, adică V=1*q     (Relatia 2) înlocuim în relația 1

Din (1) si (2) Rezultă 4000+ 0.3*q = 0.85*q  Echivalent cu 4000 = 0.55*q  , de unde rezultă că:
q= 4000/0.55 = 7272     SAU:  q= 4000 / [(1-Rp)*p - 0.3]

q = 7272 covrigi, adică antreprenorul trebuie să vânda 7272 covrigi pentru a obține Rata profitului de 15% având în vedere costurile pe care le are. Acest lucru înseamnă o medie de 7272 / 168= 43 covrigi pe oră sau 344 covrigi pe zi.   

Profitul brut lunar va fi: 7272 * 1 – 7272 * 0.3 – 4000 = 1091 lei, 1091 / 7272 = 15% Rata profit (correct !)

Costurile Directe de productie sunt formate din materia primă a covrigilor vânduți și a celor nevânduți + salariile direct productive, adică materie prima covrigi vânduți 7272 * 0.3= 2180 lei + salarii directe si productie nevândută 1500 lei = 3681 lei. De aici rezulta un Cost Direct Unitar de 3681 lei / 7272 lei = 0.51 lei/buc.

Costul Total de  Productie unitar este Total Cheltuieli împărțit la numărul de covrigi vânduti, adică 3681 lei + chirie și alte costuri 2500 lei= 6181 lei, adică 6181 lei/ 7272 buc= 0.85 lei/ buc. Diferenta de 0.15 lei/ bucata reprezinta profitul unitar. Acest lucru inseamna ca rata profitului este 15%, adica la vanzari de 1 leu, 0.15 lei reprezintă profit. 

Puteti descărca fișierul Excel cu acest scenariu apăsând AICI sau îl puteți deschide în Google Drive apăsând AICI.  În fișier puteți modifica Rata Profitului dorită și Costurile, iar Excelul va genera automat cantitatea pe care trebuie sa o vindeți și profitul obținut.

Citiți și continuarea acestui articol. 

Citește în continuare ->

luni, 19 mai 2014

Mijloc fix primit cu titlu gratuit- inregistrari contabile

Avem următoarea speță: SC VEGA SA primește cu titlu gratuit un mijloc de transport a cărui valoare de înregistrare este de 80.000 lei, amortizabil în 4 ani prin regimul liniar. Dupa doi ani de folosire mijlocul de transport respectiv se casează. Valoarea neamortizată se trece integral asupra cheltuielilor. Cum înregistrăm în contabilitate ?

- Primirea cu titlu gratuit:

2133 Mijloace de Transport = 4753 Donații pentru investiții   80.000 lei
            
- Trecerea lunara pe venit a unei parti din valoarea donației, egala cu amortizarea (80.000/4/12 = 1666.67). Înregistarea se repetă în fiecare lună, iar dupa 2 ani suma trecuta pe venit va fi 40.000 lei:

4753 Donații pentru investiții = 7582 Venituri din donații primite 1666.67 lei 

- Amortizarea lunară (câte 80.000/4/12 = 1666.67 lei/ luna). Înregistrarea se face lunar, iar după 2 ani suma totala amortizată va fi 40.000 lei:

6811 Ch. cu amort. imob.  =  2813  Amortizarea mijloacelor de transport   1666.67 lei  

- Recunoașterea venitului din donații ramas (80.000 lei - 40.0000 lei= 40.000 lei):

4753 Donații pentru investiții = 7582 Venituri din donații primite   40.000 lei

 - Scoaterea din gestiune a mijlocului de transport în urma casării:

                         %                  =                               2133 Mijloace de Transport   80.000 lei     
2813 Amortizarea mijloacelor de transport                                                            40.000 lei   
6583 Ch. privind activele cedate                                                                            40.000 lei

Subscribe to Un mod diferit de a privi Economia by Email
Citește în continuare ->

vineri, 2 mai 2014

Analiză fundamentală SIF1

SIF Banat Crișana (SIF1) este una din cele cinci societăți de investiții financiare listate la Bursa de Valori București. Societatea deține un portofoliu diversificat de active de calitate, predominând cele din domeniul financiar-bancar cu o pondere de aproximativ 58% în totalul deținerilor. Alte domenii în care SIF1 deține investiții importante sunt: comerț-imobiliare: pondere aprox.11%, turism și alimentație publică: pondere aprox. 8%, farmaceutice: pondere aprox. 5%, celuloză și hârtie: aprox. 4%, energie și utilități: aprox. 3% etc.   

Valoarea totală a deținerilor calculată la 31.03.2014, conform cu dispunerea de măsuri nr. 23/2012 este de 1,563,165,838 lei, ceea ce raportat la numărul total de acțiuni de 548,849,268 înseamnă o valoare unitară a activului net de 2,85 lei. Metodele de evaluare a activelor se regăsesc aici.

Analiza SIF1 perioada 2011-2013 (click pe poze pentru a le mări !) 

1. Resurse umane:
Productivitatea medie anuală a crescut cu aproximativ 35% în perioada 2013 față de 2012 în principal datorită diminuării numărului mediu de salariați cu 34% (de la 77 la 51).Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile la 1000 de lei CA au crescut în aceeași perioadă cu 43 de puncte procentuale din cauza creșterii volumului de cheltuieli cu personalul concomitent cu diminuarea cifrei de afaceri.  Din acest punct de vedere se recomandă o gestionare mai prudentă a nivelului cheltuielilor salariale. Creșterea nivelului acestora ar trebui să se reflecte în creșterea cifrei de afaceri, ceea ce în perioada 2012-2013 nu s-a întâmplat la SIF1. 

2. Structură bilanțieră:
Notă: în bilanțul financiar obligațiile pe termen scurt au fost majorate cu provizioanele (în principal provizioane pentru impozite) și cu veniturile în avans, iar creanțele au fost majoritate cu cheltuielile în avans. 

Cele mai mari ponderi în activul SIF 1 le au Imobilizările Financiare (89% în 2013) și Investițiile financiare pe termen scurt (10% in 2013), restul activelor având ponderi nesemnificative. Observăm de asemenea faptul că ponderea și volumul imobilizărilor financiare a crescut pe întreaga perioada de analiză (ca volum în 2013 față de 2012 de la 800 milioane lei la 922 milioane lei, adică o creștere de 17%), în timp ce ponderea și volumul investițiilor financiare pe termen scurt au un trend descendent de la an la an. Acest lucru reflectă politica investițională a SIF1 de creștere a capitalului prin creșterea investițiilor pe termen lung. (fapt întărit și de politica de dividend din ultimii 2 ani). SIF 1 nu prezintă datorii pe termen lung, iar obligațiile pe termen scurt sunt reprezentate de datorii comerciale, alte datorii (inclusiv datorii fiscale și datorii privind asigurările sociale) și provizioane pentru impozite. De asemenea, ponderea datoriilor în total pasiv este în scădere de la an la an datorită creșterii capitalului propriu concomitent cu diminuarea obligațiilor pe termen scurt. Per total, bilanțul SIF1 pare unul curat, cu o evoluție sănătoasă. 

3. Echilibru Financiar: 
Fondul de Rulment reprezintă excedentul de resurse permanente în raport cu nevoile de același tip, destinat finanțării unei părți din Activele Circulante. Nevoia de Fond de Rulment arată mărimea activelor ciclice ce trebuie finanțate din fondul de rulment. Observăm faptul că Fondul de Rulment acoperă Nevoia de Fond de Rulment și de aceea rezultă o Trezorerie Neta pozitivă, ceea ce înseamnă ca avem disponibilități suficiente (în toți cei 3 ani de analiză). Deoarece Fondul de Rulment finanțează integral stocurile și creanțele rezulta o politică a Fondului de rulment de tip conservator. Acest lucru se datorează în principal lipsei stocurilor și volumului redus al creanțelor determinate de activitatea societății (nu lucrează în mare măsură cu stocuri și clienți, ci cu investiții). De aceea, din punct de vedere al echilibrului financiar SIF1 nu prezintă probleme, iar compania nu va intra în dificultăți cauzate de lipsa lichiditaților în viitorul apropiat. 

4. Lichiditate și solvabilitate:
Rata lichidităţii generale se încadrează în limitele normale şi anume 1-1,9 în toţi cei 3 ani analizaţi, iar diferentele de la an la an nu sunt considerabile, acest lucru indicand existenţa unei lichidităţi bune. Momentan nu exista niciun pericol ca întreprinderea să nu poată acoperii obligațiile pe termen scurt din valoarea activelor. Trendul este unul oscilant. De asemenea, rata solvabilității se situază cu mult peste valorile de referință (pe întreaga perioada de analiză), ceea ce întărește convingerea că societatea nu este în pericol de a nu putea să își plătească datoriile. Se obervă și o depăşire a limitelor normale pentru rata lichiditataţii parţiale și cea a lichidității imediate, ceea ce însemnă că societatea prezintă o siguranţă sporită de a-şi plăti datoriile din activele sale curente. Deşi lichiditatea are un trend uşor oscilant de-a lungul celor 3 ani, riscul ca SIF1 să intre în incapacitate de plată este unu foarte mic.

5. Rentabilitate și profitabilitate:
Se observă o fluctuație a ratelor de rentabilitate (rezultat raportat la capitaluri si active) și profitabilitate (rezultat raportat la CA și/sau venituri). Perioada 2012 a fost cea în care compania a fost mai eficientă decât în restul perioadelor. Cu toate acestea, valorile din 2013 sunt extrem de bune, neexistând multe domenii de activitate în care companiile au ROE aprox 8% și rata profitabilității de aprox. 60%. Din acest motiv susțin și am susținut întotdeauna faptul că SIF-urile sunt companii foarte care desfășoară o activitate foarte eficientă. Totuși, pentru a avea o imagine mai clară, indicatorii de mai sus trebuie analizați și în comparație cu cei ai celorlalte SIF-uri, iar apoi cu media sectorului.  

6. Analiza Riscului de Faliment:
Gradul de îndatorare al SIF 1 se situază cu mult sub valoarea de referința (maxim admisă de mine când analizez o societate), în principal datorită lipsei împrumuturilor pe termen lung, ceea ce reprezintă o situație favorabilă și conferă invetitorilor în acțiunile SIF 1 un grad sporit de siguranță. Activitatea SIF 1 se finanțează aproape în totalitate din surse proprii (investițiile acționarilor, profitul reinvestit) lucru care conduce la un cost scăzut al capitalului. De asemnea, din calcularea funcției scor (modelul Ion Anghel) rezultă o posibilitate redusă de faliment, valorile obținute (între 7-9) situându-se cu mult peste valoarea de referință de 2.05.  

7. PER, discount față de VUAN și Valoarea Contabilă. 
PER-ul SIF 1 cu valori sub 10 indica o subevaluare. Indicatorul PER se calculează ca raport între prețul unei acțiuni și profitul net pe acțiune și exprimă durata de recuperare a investiției, în ani, din profitul realizat, în cazul în care acel profit ar fi distribuit în întregime ca dividend. De asemenea, comparativ cu celelalte SIF-uri, Discountul față de VUAN de peste 60% al SIF1 este cel mai mare la momentul actual. Acest lucru indică o subevaluare accentuată cauzată de scăderea interesului investitorilor față de acțiunile SIF1, deși fundamental este o acțiune solidă. Printre cauzele pentru care s-a ajuns aici se numără și: politica de dividend practicată în ultimii 2 ani (nu s-au distribuit dividende acționarilor), neîncrederea în managementul societății, lipsa educației financiare a marei mase a populației din România (foarte puține persoane investesc pe bursă), lipsa de încredere în mediul economic generată de mediul politic corupt și instabil (investitorii străini evită bursa din această cauza), mediul economic local și global precar și instabil cauzat de politicile intervenționiste și presiunea fiscală uriașă aplicate de către state contribuabililor și investitorilor. (aceste lucruri sufocă economia liberă de piață) și altele.  

8. Evoluție preț față de anul precedent vs. evoluție indicatori analiză fundamentală.
















Comparând evoluția prețului din prezent față de cel din aceeași perioadă a anului trecut cu evoluția medie a unor indicatori de analiză fundamentală, observăm faptul că prețul a crescut cu 6%, în timp ce valorile medii ale indicatorilor s-au înrăutățit în perioada de analiză. Concluzia este că acțiunea SIF1 pare puțin mai scumpă acum față de cât costa anul trecut în aceeași perioadă, iar din acest punct de vedere un "preț corect" ar fi 0.93 lei/acțiune. Trebuie să luați în calcul, însă, faptul că estimarea tine cont exclusiv de datele financiare din cele două perioade, iar prețul de piață este influențat și de alți factori. De aceea aceasta estimare are doar scop orientativ și nu trebuie să reprezinte un element semnificativ al deciziei investiționale. 

9. Politica de dividende: Adunarea Generală a acționarilor SIF 1 au decis să nu repartizeze dividende din profitul obținut în anii 2012 si 2013. Profitul net a fost repartizat la Alte Rezerve pentru surse proprii de finanțare utilizabile în viitor. Acest lucru este și negativ, dar și pozitiv în același timp. Negativ deoarece în mod normal oricine investește într-o afacere face acest lucru în primul rând pentru a obține profit din  activitatea desfășurată de companie, ori în cazul nedistribuirii dividendelor motivația primară a investiției dispare pe moment. Pozitiv deoarece prin folosirea profitului ca sursă de finanțare a activității , în mod normal este de așteptat ca profitabilitatea companiei să crească în viitor și o dată cu aceasta și prețul acțiunilor, dar și valoarea eventualelor dividende distribuite în anii respectivi.  În concluzie: dacă în viitor politica de dividende se va schimba concomitent cu creșterea profitabilității, acțiunile SIF 1 ar putea crește mult mai mult decât media sectorului recuperând astfel și distanța din prezent față de celelalte SIF-uri. 

10. Principalele dețineri ale SIF 1: la 31.12.2013  principalele 10 dețineri ale SIF1 erau următoarele:































Concluzii: 
- Acțiunea SIF 1 este o acțiune solidă din punct de vedere al indicatorilor de analiză fundamentală. 
- Prețul este subevaluat la acest moment, iar în cazul modificării politicii de dividende și îmbunătățirii imaginii managementului SIF 1 prin livrarea de rezultate peste media sectorului (mai ales că au la dispoziție profitul pe 2 ani nerepartizat ca dividend- ar trebui să obțină și rezultate peste cele din anii trecuți și peste celelalte SIFuri) investiția în acțiunile SIF1 ar putea fi una foarte profitabilă în viitor.

Puteți descărca și fișierele Excel (cu modalitățile de calcul) apăsând aici.

Subscribe to Un mod diferit de a privi Economia by Email

Citește în continuare ->